Acasă

Acest studiu reprezintă o aprofundare a cercetării drepturilor morale în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale din perspectiva legăturii acestora cu drepturila patrimoniale. Spre deosebire de celelalte drepturi personal nepatrimoniale, în cazul drepturilor morale din domeniul proprietăţii intelectuale avem un obiect care coincide cu obiectul drepturilor patrimoniale din domeniul proprietăţii intelectuale şi care constă în creaţia intelectuală. Drepturile morale radiază cu mult dincolo de aspectele personal nepatrimoniale ale autorului, influenţând în mod direct circuitul civil al creaţiilor intelectuale. Pe de altă parte inalienabilitatea, specifică acestora ca drepturi personal nepatrimoniale, nu presupune interdicţia trasmiterii drepturilor morale pe calea devoluţiunii succesorale, întrucât, chiar dacă în dreptul comun drepturile nepatrimoniale încetează la moartea titularului acestor drepturi, această soluţie este respinsă în domeniul proprietăţii intelectuale, cu motivația că personalitatea autorului, astfel cum este ea reflectată în creaţia intelectuală, trebuie protejată şi după moartea acestuia. Consacrarea drepturilor morale ale autorului subliniază importanţa persoanei autorului în toate raporturile juridice care se nasc în legătură cu opera intelectuală protejată. Orice obligaţie asumată de autor sau de un cocontractant al acestuia poate fi restrânsă, respectiv extinsă prin invocarea faptului că drepturile morale ale autorului ar fi încălcate sau că nu ar fi întru totul protejate. Întrepătrunderea dintre aspectele morale cu cele patrimoniale în raporturile juridice având ca obiect creaţii intelectuale dă naştere unui tip special de obligaţie juridică unică moralo-patrimonială, care nu se aseamană cu nicio altă categorie de obligaţiii juridice. Totodată, orice acord încheiat de către o persoană care a dobândit drepturi patrimoniale asupra creaţiei intelectuale cu orice alt subiect de drept nu poate să nege sau să diminueze drepturile morale ale autorului, respectiv ale titularului dreptului moral protejat, sub sancțiunea nulității absolute. Acordarea unor despăgubiri materiale pentru acoperirea daunelor morale în baza invocării răspunderii civile contractuale în domeniul proprietăţii intelectuale este recunoscută de practica judiciară, spre deosebire de regula tradițională conform căreia nu se pot solicita daune morale în cazul nerespectării obligațiilor contractuale.

*Lect. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Despre limitările și excepțiile dreptului de autor. După 10 ani

Abstract

Paul George Buta*

Articolul își propune să reviziteze câteva aspecte ridicate și prin precedentul articol publicat pe această temă în urmă cu zece ani. Astfel se analizează divergențele în formularea utilizată și propunerile efectuate explicit în doctrină cu privire la acest aspect. De asemenea se punctează problema justificării creării acestor mecanisme în cadrul legii privind dreptul de autor și importanța analizării ex ante a fundamentelor economice ale creării acestora, în funcție de criterii pe cât se poate de obiective.

*Asistent univ. dr. Universitatea „Nicolae Titulescu”- Facultatea de drept; avocat Managing Associate Mușat și Asociații ; E-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Medierea în cazul conflictelor ce privesc proprietatea intelectuală

Rezumat

Nicoleta-Elena Buzatu*

Medierea este o negociere facilitată de un terț neutru, imparțial care are calitatea de mediator și care se desfășurată cu asigurarea confidențialității. Unele conflictele privind proprietatea intelectuală se pot rezolva pe cale amiabilă, prin mediere. Această metodă prezintă numeroase avantaje pentru părți, cum ar fi: costuri mult mai reduse decât o procedură judiciară, confidențialitatea informațiilor și profesionalismul mediatorilor. Apariția unui conflict în domeniul proprietății intelectuale este inevitabilă în unele cazuri. Popularizarea conflictului dintre părți poate aduce serioase prejudicii de imagine oricăreia dintre acestea sau chiar tuturor. Pentru a evita astfel de consecințe, recurgerea la mediere nu poate să fie decât benefică, întrucât aceasta duce la crearea de opțiuni multiple pentru stingerea conflictului. Dacă există încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, mediatorul ajută părţile, în deplină confidenţialitate, să găsească o modalitate de soluţionare a divergenţelor.

*Conf. univ.dr., Facultatea de Științe Juridice și Administrative - Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Dreptul de comunicare publică a operelor

Abstract

Gheorghe Gheorghiu*

Dreptul de comunicare către public a unei opere a fost stabilit prin standarde europene și a fost clarificat de jurisprudența europeană. Încă există aspecte neclare privind conținutul și modalitățile de exercitare a dreptului de comunicare către public. Prezentul studiu se referă la regulamentul (1), noțiunea de comunicare către public configurată de către CEJU (2), cazurile Svensons și GS Media BV (3), urmată de scurte observații și concluzii cu privire la acest drept.

*Conferenţiar univ. dr. la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, avocat Baroul Bucureşti, consilier în proprietate industrial, E mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.