Elena Patricia Prichici

Rezumat

În mai toate statele lumii, inclusiv în România, protecția legală a programelor pentru calculator este asigurată, în principiu, prin intermediul normelor instituției juridice a dreptului de autor. Totuși, nu trebuie uitată bătrâna, dar perpetua discuție legată de natura juridică oferită protecției unui software. Aceasta, fiind dusă între normele dreptului de autor, cele ale brevetului de invenție, și regulile suis-generis.

În Uniunea Europeană, lucrurile par clarificate. Potrivit regulilor Directivei 2009/24/EC, în coroborare cu cele prevăzute în  Convenția privind eliberarea brevetelor europene, un software  este protejat prin intermediul normelor dreptului de autor, și ba mai mult, sunt excluse de la brevetare, programele pentru calculator în sine.

Așadar, s-ar putea trage concluzia conform cărei, în majoritatea legislațiilor, a fost adoptată soluția programelor pentru calculator protejate prin intermediul dreptului de autor. Dar, spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, deși a fost implementată Convenția de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 septembrie 1886 și ale sale dispoziții, totuși, marea majoritate a industriei software este protejată prin intermediul brevetului de invenție. Acest lucru este posibil, deoarece, în această legislație, spre deosebire de cele ale bătrânului continent, nu sunt scoase de la brevetare programele pentru calculator propriu-zise.

Pe lângă toate acestea, într-un final, este imperios a nu fi uitată o idee regăsită din ce în ce mai des în doctrina prezentă. Și anume, aceea a apariției unor instituții suis-generis, dezvoltate pe calapodul acestui domeniu  incitant și rapid în dezvoltare.

 

 

Parteneri