Bujorel Florea∗

 

Rezumat

Autorul porneşte de la constatarea că lucrările care tratează problematica plagiatului nu reuşesc, întro măsură considerabilă, să reţină atenţia plagiatorilor şi mai cu seamă să aibă efectul de a corecta conduita acestora în planul creaţiei intelectuale.

Analizând cauzele pentru care situaţia se prezintă astfel, autorul a ajuns la concluzia că acestea se situează în perimetrul specialităţii pe care o au semnatarii cărţilor despre plagiat şi în cel al conţinutului pe care îl abordează lucrările despre plagiat. 

Mai exact, autorul prezentului articol crede că tratarea subiectului în discuţie numai de către jurişti şi ca atare numai din perspectivă juridică nu ar fi cea mai potrivită soluţie şi că sar impune ca problema să fie examinată, cu argumente specifice, în special de către specialiştii din alte zone spirituale decât cea juridică.

Totodată, semnatarul prezentului articol este de părere că o lucrare despre plagiat ar trebui să conţină anumite idei de bază pentru a fi în măsură să suscite interesul publicului larg şi al specialiştilor.

Pe cale de consecinţă, articolul de faţă se vrea a propune un minimum de idei care ar trebui să se regăsească în conţinutul oricărei lucrări care abordează problematica plagiatului.            

 

  ∗ Conf. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative Bucureşti a Universităţii „Spiru Haret”, avocat Baroul Bucureşti, email:floreabujorel@ yahoo.com.

 

 

Parteneri