Andreea Livădariu*

Rezumat
Dacă acţiunea în anularea înregistrării mărcii, cu excepţia motivului absolut reprezentat de reaua-credinţă a solicitantului, este un mijloc de pierdere a dreptului asupra mărcii strâns legat de marcă, deoarece prin anulare se sancţionează neîndeplinirea condiţiilor de protecţie a semnului înregistrat, decăderea titularului din dreptul asupra mărcii sancţionează conduita titularului, manifestată într-o acţiune sau inacţiune care îl îndepărtează de scopul pentru care se înregistrează marca, acela al folosinţei exclusive pentru a-şi diferenţia produsele de cele ale concurenţei. Atunci când semnul înregistrat ca marcă nu este folosit, dacă nefolosinţa este
consecinţa unei intenţii maliţioase constând în punerea concurenţilor în imposibilitate de a folosi semnul, în măsura în care aceasta a fost intenţia iniţială a solicitantului titular, atunci sancţiunea care intervine este anularea înregistrării. Dacă, însă, solicitantul a înregistrat un semn ca marcă pe care nu îl foloseşte, această folosinţă fiind cea protejată prin dreptul la marcă conferit de înregistrare, atunci sancţiunea intervine pentru lipsa folosinţei şi aceasta este decăderea, efectul decăderii producându-se ex nunc, spre deosebire de cel al anulării care produce efecte ex tunc.

* Avocat partener în cadrul SCPA Roş şi Asociaţii (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.). Asist univ. drd. Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Articolul de faţă reprezintă un extras din teza de doctorat cu titlul „Dobândirea şi pierderea drepturilor asupra mărcilor şi asupra desenelor şi modelelor industriale în dreptul Uniunii Europene”, susţinută public la data de 25.09.2021, calificativul primit fiind „SUMMA CUM LAUDE”.

Mădălina-Ioana Petrea*
Rezumat

Raţiunea din spatele eliberării brevetului de invenţie este, în teorie, una simplistă: de a-ţi proteja rodul creativităţii. Însă, în realitatea actuală bazată pe tehnologie şi capitalism, inclusiv importanţa eliberării brevetelor de invenţie este alterată de condiţiile sociale. Cum inteligenţa artificială este un actor principal în contemporaneitate, ne-am imaginat viaţa în absenţa inventatorilor umani şi chiar a brevetelor de invenţie. Am pornit pe drumul cercetării de la ipoteza conform căreia importanţa brevetului este una duală, atât subiectivă dat fiind ataşamentul inventatorului de creaţia sa, cât şi obiectivă, din perspectiva economică. Astfel, ne propunem să observăm evoluţia perspectivei asupra brevetelor şi problemele cu care se confruntă solicitanţii în era digitalului.

* Masterand, specializarea Drept European, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Parteneri