Sonia Florea**
Rezumat
La 1 aprilie 2022, Legea nr. 69/2022, care a transpus în dreptul intern prevederile Directivei (UE) nr. 790 din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe în Piața Unică Digitală, a introdus în legislația română noi drepturi conexe pentru reproducerea și punerea la dispoziția publicului a publicațiilor de presă ale editorilor stabiliți într-un stat membru în ceea ce privește utilizările online de către furnizorii de servicii ale societății informaționale. Introducerea noilor drepturi de editori de presă la nivelul legislației UE s-a lovit de o puternică opoziție, având în vedere, printre altele, experiențele negative în aplicarea unor drepturi conexe naționale similare în Germania și Spania, anterior adoptării Directivei UE.
Prezentul studiu analizează prevederile legale ale UE și implementarea acesteia în legislația românească, ridicând problema dacă scopul noilor drepturi conexe ale editorilor de presă, așa cum sunt prevăzute de legiuitorul european, pot fi atinse prin noul instrument juridic. Studiul susține că merită sprijinită o soluție juridică care tinde să creeze surse de venituri pentru editorii de presă în vederea asigurării libertății și pluralismului presei, ceea ce permite exercitarea efectivă a dreptului fundamental la libertatea de a primi și de a difuza informații, în scopul de a lua decizii bine fundamentate cu privire la toate aspectele vieții.
Având în vedere lipsa dezbaterilor publice în societatea românească referitoare la drepturile conexe propuse în beneficiul editorilor de presă, stabilirea limitelor acestora, mecanismelor de aplicare și impactul noilor drepturi, noile prevederi legale implementate necesită analize și explicații detaliate, pentru a înțelege care este scopul drepturilor, și, cel mai important, cum ar putea fi asigurată respectarea acestora, pentru ca scopurile legale să fie realizate. Prima parte a Studiului se va concentra pe analiza detaliată a noilor drepturi conexe pentru editorii de presă, acordate pentru utilizarea online a publicațiilor lor de presă de către furnizorii de servicii ale societății informaționale, și anume, dreptul exclusiv de a autoriza sau interzice reproducerea publicațiile lor de presă și dreptul exclusiv de a autoriza sau interzice punerea la dispoziția publicului a publicației lor de presă. Studiul va examina cine sunt beneficiarii și destinatarii drepturilor, care este obiectul protecției, care este sfera drepturilor conexe, în special, care sunt excepțiile și limitările legate de citare și de raportarea evenimentelor curente, care asigură exercitarea dreptului fundamental al utilizatorilor de a accesa informațiile.
Studiul susține că în practică pot apărea dificultăți în delimitarea drepturilor conexe ale editorilor de presă și a excepțiilor de la acestea, având în vedere faptul că știrile și informațiile de presă, faptele simple și datele sunt excluse de la protecție prin drept de autor și că excepțiile sau limitările în cazul reproducerii prin presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziția publicului a articolelor de presă pe teme economice, politice sau religioase de actualitate sau alte subiecte cu același caracter, în măsura justificată de scopul informativ, sunt de asemenea prevăzute de lege.
A doua parte a Studiului ridică întrebarea dacă prevederea legală creează noi incertitudini pe piața digitală, din cauza posibilelor suprapuneri și conflicte cu alte drepturi de proprietate intelectuală de care se bucură deja jurnaliștii și editorii de presă, dar și cu prevederile dreptului concurenței și al dreptului concurenței neloiale. Studiul susține că prevederea legală complică și mai mult procesul de obținere a licențelor de utilizare a publicațiilor de presă, având ca rezultat creșterea costurilor pentru titularii de drepturi implicați și, ulterior, pentru utilizatori.
A treia parte a studiului va examina modul în care noile drepturi conexe au fost implementate în alte legislații naționale, cum a fost asigurată respectarea acestora și care au fost rezultatele obținute. Experiența în aplicarea drepturilor editorilor de presă în Franța dezvăluie că instrumentele juridice prevăzute de legea concurenței pentru sancționarea abuzului de poziție dominantă pe piață sunt necesare pentru a asigura respectarea drepturilor editorilor de presă. Ultima parte a Studiului deschide perspectiva asupra propunerilor Regulamentului privind o piață unică digitală pentru serviciile digitale, care vizează reglementarea unui spațiu digital în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate și stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. Studiul susține că editorii de presă europeni trebuie să își adapteze în continuare modelul de afaceri la economia predominantă a piețelor online, a rețelelor sociale și a platformelor
de partajare a conținutului. Problemele care rămân nerezolvate sunt legate de rolul și responsabilitățile presei într-o societate democratică, de asemenea, de educația fundamentală a utilizatorilor în contextul unei economii bazate pe platforme, și anume, capacitatea acestora de a gândi critic, de a verifica și de a discerne între știrile reale și false, de asemenea, cultivarea nevoii de a accesa informații de presă solide și substanțiale, de calitate, care permit luarea unor decizii bine fundamentate.
* Articolul a mai fost publicat în volumul „Provocările dreptului de autor la 160 de ani de la prima lor reglementare legală în România”, Ed. Hamangiu, București, 2022, pp. 393-431.
** Sonia Florea este Doctor în Drept și avocat în cadrul Baroului București. Autoarea poate fi contactată la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..