Inteligența artificială și cadrul legislativ actual al dreptului de autor. Studiu de caz CHATGPT

Abstract

 În ultima perioadă au apărut mai multe unelte de inteligență artificială care au fost antrenate cu diverse texte pentru a învăța limbajul uman și a funcționa astfel încât să ofere răspunsuri utilizând limbajul uman. O astfel de unealtă este ChatGPT.
Textele utilizate pentru a antrena aceste tipuri de unelte nu sunt neapărat doar texte care se regăsesc în domeniul public, ci și texte care sunt încă protejate prin drept de autor. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, Authors Guild (o organizație profesională din Statele Unite ale Americii pentru scriitorii publicați) și The New York Times au chemat OpenAI și Microsoft în judecată pe motivul încălcării dreptului de autor de către aceștia, reclamanții invocând antrenarea uneltei inclusiv prin folosirea operelor lor fără a obține acordul acestora. Independent de soluția pe care o va pronunța instanța de judecată din Statele Unite ale Americii este interesant de analizat cadrul juridic actual al dreptului de autor din România și de a vedea dacă într-adevăr există o încălcare a dreptului de autor de către aceste unelte, cu atât mai mult cu cât putem pleca de la ideea că dacă, de exemplu, o persoană fizică citește mai multe cărți, studii, articole, iar ulterior oferă consultanță altor persoane pe baza informațiilor citite, nu se pune problema încălcării dreptului de autor.
Analiza va avea în vedere atât modul de antrenare al ChatGPT, cât și răspunsurile oferite de ChatGPT și trebuie să menționăm că nu se dorește a fi o analiză exhaustivă, ci una care să permită luarea în considerare a anumitor aspecte care să fie utilizate în crearea unui posibil cadru legislativ viitor.