Considerații privind implicațiile utilizării inteligenței artificiale generative, inclusiv din perspectiva legii penale

Abstract

Lucrarea de față abordează o parte din problematica implicațiilor pe care le pot cauza modelele de inteligență artificială generativă, cu o serie de trimiteri către domeniul aplicării legii penale. Ne-am propus ca după prezentarea unor considerații introductive și concepte să ne oprim asupra a trei arii de interes în contextul dezvoltării modelelor generative de inteligență artificială: protecția penală a drepturilor de autor și a drepturilor conexe dreptului de autor; problematica contracarării conținuturilor de tip deepfake și o incursiune scurtă în zona actelor normative adoptate recent la nivelul UE pentru asigurarea anumitor coordonate de siguranța cibernetică.
Se impune de la început o clarificare în ce privește termenii și expresiile pe care le-am utilizat. Atunci când vom vorbi despre activitatea și rezultatul generat de inteligența artificială vom utiliza termenii generare și produs/obiect, pe când atunci când vom avea în vedere o creație a unui persoane fizice vom utiliza termenul de autor și creație. Apreciem la acest moment că se impune această distincție, fiindcă, până în prezent, modelele de inteligență artificială generativă nu creează opere intelectuale, ci utilizează capacități la care au acces pe baza programării anterioare, adaptându-se pe timpul executării comenzilor la condiții sau la provocări noi. 
Poate va veni momentul depășirii aceste etape, dar... nu acum.