• marcă olfactivă
• semn
• registrul mărcilor
• motiv absolut de refuz

Andreea LIVĂDARIU*

Rezumat

Lucrarea de faţă este dedicată înregistrării mărcilor neconvenţionale, atenţia fiind aplecată asupra mărcilor olfactive. După analizarea reglementării din legea română a mărcilor, am analizat actele normative europene – vechi şi noi – iar mai apoi cazul câtorva mărci olfactive înregistrate sau, după caz, refuzate la înregistrare.

Reglementarea din legea română nu poate fi intepretată altfel decât prin interdicţia şi imposibilitatea practică a înregistrării unei mărci olfactive ori gustative. Noile reglementări europene redefinesc marca şi enunţă cu titlu de principiu în considerentele lor că orice marcă va trebui să respecte aşa numitele Criterii Sieckermann, respectiv să fie clară, precisă, autonomă, uşor accesibilă, inteligibilă, durabilă şi obiectivă, aceste criterii având rolul de asigurare a securităţii juridice pe care trebuie să o confere înregistrarea unei mărci.

Noile reglementări europene par, la o primă vedere, a întredeschide calea şi pentru înregistrarea acestor „semne” atipice deşi viaţa a demonstrat că marca poate fi şi altceva decât un semn perceptibil exclusiv simţurilor văzului şi auzului, chiar şi în absenţa cadrului legal instituit prin noile acte normative adoptate la nivel european.

*Doctorand şi asistent de cercetare în domeniul Dreptului proprietăţii intelectuale, în cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Avocat colaborator în cadrul SCPA Roş şi Asociaţii

•  comunicare către public
• autorizaţie licenţă neexclusivă
• procente aplicabile diferitelor tipuri de spectacole

Ana Maria Marinescu*

Rezumat

Organizarea de spectacole implică numeroase aspecte privind dreptul de autor şi drepturile conexe: de la contractul de prestaţie artistică ce trebuie încheiat între organizator şi artişti, până la autorizaţiile licenţă neexclusivă ce trebuie încheiate cu organismele de gestiune colectivă pentru utilizarea muzicii. 

Utilizarea muzicii şi a altor opere protejate în concerte, spectacole, festivaluri şi altele asemenea reprezintă una dintre cele mai frumoase forme de exprimare a operelor şi a artiştilor, iar din punct de vedere al dreptului de autor scoate în evidenţă unul dintre cele mai complexe drepturi patrimoniale, respectiv comunicarea către public, către un public care este prezent în locul de provenienţă a comunicării, a oricărei comunicări a unei opere realizate direct, făcută într‑un loc deschis publicului, prin orice modalitate publică de execuţie ori de prezentare directă a operei . 

Totodată, organizarea de spectacole are o contribuţie importantă în cadrul industriilor creative atât din punct de vedere al bugetelor de organizare, cât şi al contribuţiilor pe care le aduc la bugetele locale şi de stat. 

În prezent primele 3 festivaluri de muzică din România Electric Castle, Neversea sau Untold au un impact financiar semnificativ asupra bugetelor locale prin infuzia de capital pe care o aduc acestora de peste 20 milioane de EURO , iar bugetele totalizate ale acestora se situează în jurul aceleiaşi sume . 

  * Drd., Director General Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice ‑ PERGAM, e‑mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., mobil: 0723.241.399

• traducere
• utilizare efectivă
• utilizare cu bună credinţă
• observaţii scrise

Nicoleta Rodica Dominte* 

Rezumat

În articol vom reliefa importanţa traducerii exacte a noţiunilor juridice din textul regulamentelor referitoare la mărcile europene, prin absenţa unei sinonimii bogate. În prima parte a articolului, vom analiza dintr o perspectivă comparatistă traducerile în limba română ale art. 58, alin. 1, lit. a) a Regulamentului (UE) 2017/1001 şi art. 51, alin. 1, lit. a) din Regulamentul (CE) 207/2009. Principalul subiect de studiu îl reprezintă analiza traducerii sintagmei din limba engleză “genuine use” în limba română fie prin “utilizare efectivă”, fie prin “utilizare cu bună credinţă”. În a doua parte a articolului, vom ilustra faptul că prevederile art. 45, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2017/1001, traduse în limba română, stipulează că observaţiile scrise depuse de terţi la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală cuprind motivele pentru care cererea de înregistrare a unei mărci nu trebuie să fie respinsă ex officio. Considerăm că aceasta este o erooare de traducere, deoarece art. 45, alin. 1, în versiunea în limba engleză şi franceză, prevede că observaţiile scrise ale terţilor sunt depuse la Oficiul European de Proprietate Intelectuală în scopul respingerii cererii de înregistrare a unei mărci.

*Lector univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, E mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

• Brevete de invenţie
• Stadiul tehnicii
• Cunoştinţe generale comune
• Cunoştinţe notorii
• Invenţii implementate cu ajutorul calculatorului
• Camerele de Apel ale Oficiului European de Brevete
• Activitate inventivă
• Raport de cercetare documentară

Bucura Ionescu*

Anca Simona Deaconu**

Rezumat

În contextul specific erei digitale, cunoştinţele notorii   un concept relativ nou în domeniul brevetelor de invenţie   reprezintă o componentă a stadiului tehnicii, avut în vedere la analiza condiţiei de activitate inventivă. Conceptul a rezultat din cazuistica Camerelor de Apel ale Oficiului European de Brevete în domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi Comuni¬caţiilor (TIC) şi în special, în domeniul invenţiilor implementate cu ajutorul calculatorului, unde revendicările de natură foarte complexă conţin de cele mai multe ori un mix de caracteristici tehnice şi non tehnice. Categorie specială a cunoştinţelor generale comune din stadiul tehnicii, el defineşte acele cunoştinţe tehnice care sunt atât de bine cunoscute în domeniul tehnic specific invenţiei încât existenţa lor nu trebuie demonstrată şi nici susţinută cu un document scris. Din punct de vedere procedural, „notorietatea tehnică” poate elimina în anumite condiţii efectuarea unui raport de documentare suplimentar, ceea ce permite accelerarea exami¬nării. Articolul prezintă o serie de cauze soluţionate de Camerele de Apel ale OEB în legătură cu interpretarea cunoştinţelor notorii de către Divizia de examinare. 

* Doctor în drept, inginer, e‑mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

** Doctor, inginer.