• similitudine,
• marcă înregistrată
• risc de confuzie
• risc de asociere
• test de confuzie

Andreea Livădariu*

Rezumat
Într-un mod simplu și direct spus, prin disponibilitatea semnului se înțelege faptul că semnul nu a fost deja apropriat, ocupat în aceeași arie geografică și același sector economic sau, după caz, nu aduce atingere altui drept de proprietate intelectuală anterior1. Astfel, un semn poate fi indisponibil fie pentru că a fost înregistrat anterior ca marcă, fie pentru că este utilizat ca nume comercial sau marcă neînregistrată, fie pentru că este protejat prin alte drepturi de proprietate intelectuală (drept de autor, drept asupra desenului sau modelului, brevet de invenție) ori ale personalității (drept la nume și drept la imagine). În această lucrare de propunem să examinăm jurisprudență relevantă a Tribunalului Uniunii Europene și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește
testul de confuzie aplicat în analiza riscului de confuzie între două mărci.

* Avocat partener în cadrul Societății Civile Profesionale de Avocați Roș și Asociații (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.). Asist univ. dr. Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din București.

• drept de autor,
• programe de calculator
• licență
• autorizarea scrisă a autorului
• folosire neautorizată
• despăgubiri

Nicoleta Boboc¹

Rezumat
Prezentul articol propune o analiză a dreptului patrimonial al autorului unui program pentru calculator de a decide modalitatea de exploatare a operei sale în modalitatea licențierii. Articolul găzduiește
contribuții personale cu privire la terminologia generală privind transferul drepturilor patrimoniale de autor și specifică privind transferul drepturilor patrimoniale de autor cu privire la programele pentru
calculator, cu aplecare asupra percepției practicianului din sala de judecată. Particularități sau dificultăți ale licențierii programelor pentru calculator în legătură cu suportul acestora sunt, de asemenea, tratate. Prezentarea unui studiu de caz privind lipsa licențierii unui program pentru calculator și amputarea drepturilor exclusive ale autorului constituie partea finală a prezentului articol.

¹ Nicoleta Boboc este avocat în cadrul Baroului București.

• organisme de gestiune colectivă
• remuneraţie
• utilizatori
• penalități de întârziere
• metodologie

Mihaela Tudorache¹

Rezumat
Materialul își propune să analizeze noile obligații legale ale organismelor de gestiune colectivă față de utilizatori, introduse prin Legea nr. 69/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 321 din 1 aprilie 2022. Obiectivele urmărite de autor sunt:
– să identifice noile obligații legale ale organismelor de gestiune colectivă față de utilizatori;
– să analizeze impactul lor asupra procesului de colectare al remunerației datorate titularilor de drepturi;
– să identifice problemele care pot apărea în aplicarea acestor modificări legislative și să formuleze propuneri de lege ferenda.
Conform modificărilor aduse de Legea nr. 69/20022, utilizatorii (hotelierii, restaurantele, spatiile comerciale, televiziunile, radiourile etc.) au obligația de plată a remunerației către organismele de gestiune colectivă, numai dacă, în prealabil, au fost notificați de către organismul de gestiune colectivă cu privire la cuantumul datoriei, modalității și termenului de plată și li s-a comunicat factură fiscală.

¹ Mihaela Tudorache este Doctor în Drept și avocat în Baroul București; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

• Stadiul tehnicii
• program de calculator
• îmbunătățire semnificativă
• inovație
• idee abstractă

Ramona Dumitrașcu¹

Rezumat
Lumea se schimbă, viziunea a ceea ce este nou și inventiv capătă valori extrem de solicitante. De-a lungul istoriei, de la revoluția industrială până în prezent, din Americi până în Europa și Asia,
brevetabilitatea invențiilor asistate de calculator rămâne controversată. Provocarea majoră rămâne de a determina exact partea nouă și inventivă și de a o individualiza și separa de automatizarea simplă. În plus, criteriile de apreciere a caracterului nou și inventiv sunt cele care pot face diferența. O decizie istorică, care vine din țara tuturor brevetelor/posibilităților, schimbă regula în domeniul brevetării software-ului de calculator. După o perioadă de câteva decenii în care s-au făcut pași notabili de brevetare a software-ului în anumite condiții, de multe ori cu concluzia că însuși rezultatul asocierii unui program de calculator la echipamentul mecanic produce un rezultat nou și inventiv, iată o nouă definiție a noțiunii de inventivitate, surprinzătoare, mai ales că provine dintr-un sistem de brevetare recunoscut ca fiind foarte permisiv, cel al SUA. O analiză istorică a brevetabilității în sine, într-o reinterpretare actuală, concluzionează că simpla automatizare a unui proces și, prin
urmare, obținerea unor beneficii semnificative care vin din automatizare, nu oferă un concept inventiv. Practica anterioară, în principal cauza Alice, a devenit un reper obiectiv pentru evaluarea caracterului inventiv. Dacă o revendicare este îndreptată către o idee abstractă, atunci pasul doi al cadrului Alice cere unei instanțe să evalueze „ce mai există în revendicări” luând în considerare „elementele fiecărei revendicări atât individual”, cât și „ca o combinație ordonată” pentru a determina dacă elementele suplimentare „transformă natura revendicării” într-o cerere eligibilă pentru brevet. Evaluarea se realizează în două etape esențiale: în prima fază, este necesară o examinare a caracterului abstract al invenției. Categoria „ideilor abstracte” întruchipează „regula îndelungată conform căreia o idee despre sine nu este brevetabilă”. În următoarea etapă, mai complexă, sunt examinate „limitările revendicărilor pentru a determina dacă acestea conțin un «concept inventiv» pentru a «transforma» ideea abstractă revendicată într-un subiect eligibil pentru brevet”. O revendicare care declară o idee abstractă trebuie să includă „trăsături suplimentare” pentru a se asigura „că [revendicarea] este mai mult decât un efort de redactare menit să monopolizeze ideea abstractă”. Aceste „trăsături suplimentare” trebuie să fie mai mult decât o „activitate convențională, de
rutină, bine înțeleasă”. Nici „o simplă instrucțiune de a aplica o idee abstractă pe un computer”, nici „pretinderea vitezei sau eficienței îmbunătățite inerente aplicării ideii abstracte pe un computer” nu
satisface cerința unui „concept inventiv”. Pe de o parte, dacă o afirmație ia pur și simplu o idee abstractă (de exemplu, ceva ce oamenii au făcut de mult timp) și nu face altceva decât să folosească un computer generic pentru a realiza ideea abstractă mai rapid sau mai precis decât ar putea un om (tipul de funcție „convențională” pe care orice computer o poate realiza), atunci revendicarea este neeligibilă. Unele invenții care „automatizează sarcinile pe care oamenii sunt capabili să le îndeplinească” sunt eligibile pentru brevet dacă sunt revendicate în mod corespunzător. Specificația indică faptul că înainte de invenția brevetată, pentru a finaliza procesul de fabricație al unei structuri sau dispozitiv bazat pe un model CAD, un operator uman trebuia, de obicei, să programeze manual mașinile de producție asociate unei linii de asamblare.

¹ Ramona Dumitrașcu este Doctor în drept și avocat în cadrul Baroului București.